Salve!
Am citit azi o stire faina despre un grup de elvetieni de la o scoala specializata in turism care au derulat un proiect la Cluj. La initiativa primariei si a unei asociatii de profil au incercat sa identifice punctele tari ale orasului, prin ochii unui vizitator strain, si sa propuna cateva sugestii de imbunatatire a strategiei de promovare a Clujului. Puteti citi povestea completa aici
Mi s-a parut o idee foarte buna, asa ca prima reactie pe care am avut-o a fost: "Da, are sens! As vrea sa se faca un astfel de studiu si la Iasi!"Apoi mi-am adus aminte de o postare recenta a unui amic care propunea la randul lui cateva idei pentru a creste atractivitatea Romaniei la capitolul turism.
Interesant e insa ca, daca Danifeld sublinia nevoia de interactivitate, elvetienii vorbesc de aspecte mult mai simple pe care trebuie sa le rezolvam mai intai..Cum ar fi traducerea meniurile restaurantelor in limba engleza macar :)
Altfel spus, trebuie sa stii sa mergi, inainte sa-ti propui sa alergi..
Spor si voie buna!
Se afișează postările cu eticheta idei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta idei. Afișați toate postările
duminică, 10 aprilie 2011
vineri, 11 martie 2011
Solutia belgiana la scumpirea carburantilor!
Salve!
Azi dimineata, in drum spre munca, am remarcat titlul de pe prima pagina a unui ziar: "Frinarea cresterii preturilor de la pompa".
In contextul in care preturile au avut o crestere importanta in ultimile saptamini am auzit vorbindu-se de asta la stiri, in pauze de cafea..ce mai, cam peste tot! Asadar m-am straduit sa inteleg ce e cu initiativa belgienilor si, in final, mi se pare o idee tare interesanta, poate valabila si pentru Romania!
Ce vor sa faca ei? Au o lege de prin 2004 care prevede scaderea nivelului accizelor (care au o influenta covars itoare la pretul final de la pompa) atunci cand preturile o iau razna si depasesc un prag critic (1,47 euro/l in cazul motorinei si 1,61 euro/l in cazul benzinei). Scaderea accizelor compenseaza sau macar tempereaza cresterea pretului petrolului, astfel ca preturile ramin relativ stabile.
Sunt 2 motive pentru care mi se pare ca e o idee tare desteapta:
Poate ar fi interesant de facut niste calcule de impact pentru a estima efectul unei astfel de masuri in Romania!
Daca aveti opinii interesante pe tema asta folositi cu incredere comentariile, sa vedem la ce concluzii ajungem:)
Spor si voie buna!
Azi dimineata, in drum spre munca, am remarcat titlul de pe prima pagina a unui ziar: "Frinarea cresterii preturilor de la pompa".
In contextul in care preturile au avut o crestere importanta in ultimile saptamini am auzit vorbindu-se de asta la stiri, in pauze de cafea..ce mai, cam peste tot! Asadar m-am straduit sa inteleg ce e cu initiativa belgienilor si, in final, mi se pare o idee tare interesanta, poate valabila si pentru Romania!
Ce vor sa faca ei? Au o lege de prin 2004 care prevede scaderea nivelului accizelor (care au o influenta covars itoare la pretul final de la pompa) atunci cand preturile o iau razna si depasesc un prag critic (1,47 euro/l in cazul motorinei si 1,61 euro/l in cazul benzinei). Scaderea accizelor compenseaza sau macar tempereaza cresterea pretului petrolului, astfel ca preturile ramin relativ stabile.
Sunt 2 motive pentru care mi se pare ca e o idee tare desteapta:
- Se evita astfel declansarea unor crize datorate fluctuatiei bruste a preturilor. Majoritatea companiilor si-au facut previzionari de costuri pe 2011 iar o schimbare brusca de felul asta poate face enorm de mult rau, mai ales ca in prezent economiile sunt in revenire iar scumpirea carburantilor de obicei atrage o scumpire in lant. Care duce la reducerea consumului si inflatie..deci din nou in bratele recesiunii economice.
- Statul belgian isi apara propriile interese cand vine vorba de colectarea taxelor. In primul rand pentru ca astfel evita o situatie de tipul celei descrise mai sus, in al doilea rand pentru ca nu pierde mare lucru de fapt. Am fi tentati sa credem ca prin reducerea nivelului accizelor se va pierde o gramada de bani. Fals! Preturile mari ar duce la scaderea consumului, ceea ce inseamna mai putini bani din colectarea TVA-ului, astfel ca reducerea accizelor se compenseaza cu banii care urmeaza sa se colecteaza (in continuare) din TVA.
Poate ar fi interesant de facut niste calcule de impact pentru a estima efectul unei astfel de masuri in Romania!
Daca aveti opinii interesante pe tema asta folositi cu incredere comentariile, sa vedem la ce concluzii ajungem:)
Spor si voie buna!
marți, 28 decembrie 2010
Management si Self Management. Paradoxuri.(I)
Salve!
Cam asta e perioada in care obisnuiesc, cel putin in ultimii 4 ani, sa imi stabilesc obiective pentru anul urmator. Obisnuiesc sau mai degraba imi propun si „trag de mine” sa ma obisnuiesc – inca nu simt ca am transformat activitatea asta intr-un adevarat reflex, inca mai am nevoie sa-mi impun o disciplina.
Dar am ales sa fac asta, nu o fac pentru ca asa fac si altii, pentru ca am vazut in filme (moda americana cu New Year`s Resolutions) sau pentru ca am auzit din vreun training ca „asa e bine”. Pentru mine procesul are si sens si logica, am evoluat de la an la an si ma bucur sa revad cum l-am adaptat si perfectionat incat sa-mi fie din ce in ce mai util.
Nu despre procesul in sine as vrea sa va povestesc azi ci despre o mica ciudatenie pe care am realizat-o acum ceva timp si care mi-a revenit in atentie in perioada asta.
Mi s-a intamplat sa cunosc foarte multi oameni pasionati, care petrec ore in sir la birou, muncesc foarte mult si sunt dornici sa devina lideri mai buni si manageri mai eficienti, oameni care au creat sisteme complexe de lucru cu echipele lor, planificari in sistemul Balanced ScoreCard, instrumente de tracking de obiective sau cine stie ce alta minunatie care sa-i aduca mai aproape de atingerea rezultatelor. Am intalnit oamenii astia atit in AIESEC cat si in alte organizatii si putem vorbi chiar si de oameni „in toata firea”, angajati sau manageri in diferite firme.
Vazand ca sunt atit de multi oameni care investesc atita timp si energie in munca lor (m-am si recunoscut printre ei la un moment dat), m-am surprins la un moment dat intrebindu-ma de ce nu am investi macar o parte din aceasta energie pentru „managementul” propriei vieti?.. Cum de suntem foarte priceputi la a crea „obiective strategice”, KPI si „planuri de actiune” pentru organizatiile in care lucram dar nu suntem dispusi sa facem acest efort pentru vietile pe care le traim?
Spor si voie buna!
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
3 motive pentru care nu as da spaga
Salve!
Cu totii cred ca stim care sunt motivele pentru care am da spaga, azi m-am gandit la cel putin 3 motive bune pentru care nu as vrea sa fac asta in ruptul capului!
1. Pentru ca as perpetua un sistem care ma calca pe nervi!
2. Pentru ca mi-as reduce capacitatea de a fi competitiv in raport cu concurenta - spaga elimina impulsul de a fi activ, de a crea, de a inova..
3. Pentru ca as deveni santajabil si as intra intr-o hora din care nu cred ca poti iesi usor.
Mai stiti si alte motive?
Spor si voie buna!
Cu totii cred ca stim care sunt motivele pentru care am da spaga, azi m-am gandit la cel putin 3 motive bune pentru care nu as vrea sa fac asta in ruptul capului!
1. Pentru ca as perpetua un sistem care ma calca pe nervi!
2. Pentru ca mi-as reduce capacitatea de a fi competitiv in raport cu concurenta - spaga elimina impulsul de a fi activ, de a crea, de a inova..
3. Pentru ca as deveni santajabil si as intra intr-o hora din care nu cred ca poti iesi usor.
Mai stiti si alte motive?
Spor si voie buna!
luni, 18 octombrie 2010
Finantare pentru antreprenori sociali!
Am aflat dintr-un newsletter primit recent ca Guinness lanseaza a doua editie a concursului de proiecte de antreprenoriat social Guiness for Good.
Au la dispozitie un buget de 3,7 milioane de euro si isi propun sa finanteze 30 de proiecte din toata lumea.
Termenul limita de depunere a proiectelor: 10 noiembrie 2010 - ar fi tare sa citesc intr-o zi ca printre castigatori este si un roman!
Mai multe detalii aflati de pe site-ul lor.
marți, 28 septembrie 2010
Cum putem eficientiza transportul public? Lectii din Zilina
Salve!
Au trecut deja 3 saptamini de cind locuiesc in Zilina, Slovacia – un oras din zona de nord a tarii, aproape de granita cu Cehia si Polonia. Poate ar fi multe de povestit despre experienta din Slovacia (mai ales ca am privilegiul sa lucrez intr-o companie foarte antrepenoriala si intr-un domeniu nou pentru mine – waste management) dar prefer sa ma opresc astazi asupra unui aspect cotidian care m-a impresionat: transportul public. M-a impresionat realmente, pentru ca aveam impresia ca Slovacia e mult mai aproape de realitatea din Romania decat cea din Austria!
 |
| Harta transport public in engleza! Are sens, nu? |
Daca ma raportez la Iasi, autoritatile noastre chiar ar cate ceva de invatat de la slovaci! In cele 3 saptamini de cand folosesc troleibuzele si autobuzele din Zilina am devenit convins ca sunt cu mult in fata noastra, in multe privinte. Le enumar cele mai importante:
1. Statiile sunt (majoritatea) bine ingrijite – au banci din lemn cu acoperis, harta a transportului public si instructiuni in limba engleza! In plus, unele au si indicatoare electronice care iti arata care este urmatorul troleibuz/autobuz care soseste si cat timp ai de asteptat.
 |
| Statie din Zilina, SLovacia |
3. Aspectul cel mai important poate – aproape toate statiile au automate de bilete! Imi aduc aminte si acum de cat ori m-am frustrat anul trecut in Bucuresti pentru ca in primele luni eram nevoit sa iau un autobuz de la statia de metrou pina acasa si, cum deseori ajungeam dupa ora 20, toneta de bilete era inchisa. Aveam vreo 6 statii pe care le parcurgeam cu emotia unui infractor care asteapta sa fie prins.. Dincolo de confortul cetatenilor (poti cumpara bilete non-stop) cred ca pentru autoritati ar trebui sa primeze economia de resurse, insa!
 |
| Automate de bilete |
4. Site-ul regiei de transport are si o varianta in limba engleza - pentru turisti caracteristica asta este esentiala, am ajuns sa aflu pe cont propriu! Dincolo de asta, site-ul slovacilor este plin de informatii utile (poti afla chiar si unde sa te cazezi in Zilina), tinut la zi Uitati-va la deosebirea dintre site-ul companiei din Iasi si cel al regiei din Zilina !
5. O uimire personala – folosesc un numar egal de troleibuze si autobuze! Asta inseamna ca transportul public din Zilina este mult mai ecologic si ca exista o modalitate in care transportul electric cu troleibuzul este rentabil! Eu traiam cu impresia ca la Iasi s-a renuntat la troleibuze datorita costurilor fixe exorbitante (intretinerea retelei electrice, defectarea frecventa a troleibuzelor etc) insa incep sa cred din ce in ce mai mult ca e o greseala de management. Asta numai daca stau sa ma gandesc la sumele exorbitante investite in calea de rulare a tramvaielor..in mod cert o investitie in reteaua electrica pentru trolee nu avea cum sa coste si sa necesite la fel de mult timp..
 |
| Compostor in autobuz |
Spor si voie buna!
PS Sper ca am fost constructiv si am oferit ceva solutii, dincolo de frustrarile personale ! La partea cu traducerea chiar ma ofer voluntar, daca se apuca cineva gasiti datele mele la pagina de contact!
marți, 21 septembrie 2010
Ryan Air si conceptul lor de fun(d)raising :)
Salve!
Daca as scrie despre faptul ca Ryan Air doneaza 100 000 lire unor organizatii caritabile probabil ca orice cititor de pe blogul asta ar spune "Bravos! Era de asteptat, nu-i mare scofala!"...in ideea ca ne asteptam ca orice companie serioasa sa aiba o politica de responsabilitate sociala.
Asa ca, vestea nu e ca doneaza banii astia :) Vestea e ca folosesc o metoda de fundraising.. care iese in fata prin inovatie. Uitati-va mai jos.. si o sa imi dati dreptate, e foarte tare ce sa mai!
Termenul limita pentru primirea aplicatiilor din partea ONG-urilor este 28 septembrie - nu mentioneaza daca se adreseaza doar ONG-urilor din UK asa ca merita incercat! Detaliile despre formularul de aplicare sunt disponibile aici.
Eu chiar sper sa stringa cei 100 000 de lire din vinzarea calendarelor si sa nu fie doar marketing, dar oricum ar fi important e ca banii astia ajung sa fie investiti intr-un scop caritabil.
Sper sa apuc ziua in care sa vad si Blue Air sau o alta companie romineasca care sa faca acelasi lucru!
Spor si voie buna!
Daca as scrie despre faptul ca Ryan Air doneaza 100 000 lire unor organizatii caritabile probabil ca orice cititor de pe blogul asta ar spune "Bravos! Era de asteptat, nu-i mare scofala!"...in ideea ca ne asteptam ca orice companie serioasa sa aiba o politica de responsabilitate sociala.
Asa ca, vestea nu e ca doneaza banii astia :) Vestea e ca folosesc o metoda de fundraising.. care iese in fata prin inovatie. Uitati-va mai jos.. si o sa imi dati dreptate, e foarte tare ce sa mai!
Termenul limita pentru primirea aplicatiilor din partea ONG-urilor este 28 septembrie - nu mentioneaza daca se adreseaza doar ONG-urilor din UK asa ca merita incercat! Detaliile despre formularul de aplicare sunt disponibile aici.Eu chiar sper sa stringa cei 100 000 de lire din vinzarea calendarelor si sa nu fie doar marketing, dar oricum ar fi important e ca banii astia ajung sa fie investiti intr-un scop caritabil.
Sper sa apuc ziua in care sa vad si Blue Air sau o alta companie romineasca care sa faca acelasi lucru!
Spor si voie buna!
luni, 20 septembrie 2010
Cele mai implicate judete in Let`s Do It Romania
Salve!
Am primit pe Facebook situatia cu numarul de echipe inscrise in campania Let`s Do It Romania pina pe 18 septembrie si m-am jucat un pic cu cifrele sa vedem cum stam cu "implicarea" de fapt.
Ca sa fac o comparatie relevanta am raportat numarul de echipe la populatia din fiecare judet, datele provenind de la Recensamintul facut de INS in 2002. Nu am putut aloca foarte mult timp asa ca am luat doar primele 10 judete (in functie de numarul echipelor inregistrate).
Iata cum arata topul in functie de numarul de echipe:
Si iata care sunt de fapt judetele cu cetatenii cei mai implicati (cu cat sunt mai putini locuitori la 1 echipa LDIR, cu atit mai bine):
Ardealul ramine fruntea si de data asta, in Top 5 figurand Clujul, Timisul, Sibiul si Brasovul :) Interesant, nu?
Iasul este pe locul 4 in functie de numarul de echipe si pe locul 6 raportat la populatie. Avem o crestere buna (27%) in ultimele 3 zile asa ca sper sa avem o pozitie mai fruntasa pina in Ziua Z :) Daca sunteti in Iasi si cititi postarea asta cu siguranta puteti avea o contributie! Inscrierile se fac aici.
Spor si voie buna!
Am primit pe Facebook situatia cu numarul de echipe inscrise in campania Let`s Do It Romania pina pe 18 septembrie si m-am jucat un pic cu cifrele sa vedem cum stam cu "implicarea" de fapt.
Ca sa fac o comparatie relevanta am raportat numarul de echipe la populatia din fiecare judet, datele provenind de la Recensamintul facut de INS in 2002. Nu am putut aloca foarte mult timp asa ca am luat doar primele 10 judete (in functie de numarul echipelor inregistrate).
Iata cum arata topul in functie de numarul de echipe:
Si iata care sunt de fapt judetele cu cetatenii cei mai implicati (cu cat sunt mai putini locuitori la 1 echipa LDIR, cu atit mai bine):
Ardealul ramine fruntea si de data asta, in Top 5 figurand Clujul, Timisul, Sibiul si Brasovul :) Interesant, nu?
Iasul este pe locul 4 in functie de numarul de echipe si pe locul 6 raportat la populatie. Avem o crestere buna (27%) in ultimele 3 zile asa ca sper sa avem o pozitie mai fruntasa pina in Ziua Z :) Daca sunteti in Iasi si cititi postarea asta cu siguranta puteti avea o contributie! Inscrierile se fac aici.
Spor si voie buna!
sâmbătă, 21 august 2010
Panouri solare in folosul comunitatii
Azi am aflat de un proiect foarte util si interesant desfasurat de Asociatia Viitor Plus (mentionez in treacat ca este una dintre cele mai importante organizatii din Romania care implementeaza proiecte in domeniul dezvoltarii durabile).
Care este ideea?
In weekendul 3-5 Septembrie Viitor Plus organizeaza o sesiune de construit panouri solare la Eforie Sud. Astfel, cei care sunt la mare in perioada respectiva pot invata sa-si construiasca propriul colector solar " in doar 4 ore intr-o atmosfera relaxata si interactiva oferita de specialisti!" iar la sfarsit participantii vor primi cate un ghid de construit panouri solare.
Si mai interesant este ca scopul principal al proiectului este echiparea taberei de copii „Casa de Piatră” de la Eforie Sud, judeţul Constanţa cu instalaţia de încălzire a apei menajere pe bază de energie solară. Detalii mai multe despre cum puteti participa aflati din documentul pdf de aici sau de pe site-ul asociatiei.
Din punctul meu de vedere proiectul asta este un exemplu de cum poti imbina in mod reusit protejarea mediului si rezolvarea unei probleme din comunitate cu o activitate fun si instructiva si sper sa se bucure de succes si de o participare cat mai numeroasa!Discutam si cu colegii mei din grupul de initiativa pentru infiintarea Fundatiei Comunitare Iasi ca este exact genul de activitate pe care am dori sa o finantam in Iasi si avem toate intentiile sa reusim!
Spor si voie buna!
joi, 19 august 2010
Femeile vor schimba lumea!
Salve!
"In many poor countries, the greatest unexploited resource isn’t oil fields or veins of gold; it is the women and girls who aren’t educated and never become a major presence in the formal economy. With education and with help starting businesses, impoverished women can earn money and support their countries as well as their families. They represent perhaps the best hope for fighting global poverty."
O prietena imi povestea saptamina trecuta de un articol foarte interesant pe care il citise, pe tema rolului urias pe care il vor juca femeile in constructia viitorului nostru... Glume, haz si totusi, in spatele acestei afirmatii sta o intreaga teorie.
Azi chiar mi l-a trimis si, dupa ce l-am citit, am ramas cu un gand de "Da, asa e! Femeile chiar vor schimba lumea" incat m-am gandit sa-l promovez si sa fie citit de cat mai multi oameni.
Mi-a placut pentru ca e bine scris, povestile sunt inspirationale si ilustreaza situatii reale, de viata iar opiniile autorilor sunt prezentate echilibrat si sunt argumentate cu cifre si fapte. Ceva rar de gasit in presa de la noi din pacate.
Va mai intrig cu un citat si va recomand sa-l cititi in intregime aici:
“Women hold up half the sky,” in the words of a Chinese saying, yet that’s mostly an aspiration: in a large slice of the world, girls are uneducated and women marginalized, and it’s not an accident that those same countries are disproportionately mired in poverty and riven by fundamentalism and chaos. (...) focusing on women and girls is the most effective way to fight global poverty and extremism."
Va las pe voi sa trageti concluziile si va anunt ca sunt intotdeauna deschis la o dezbatere buna pe tema asta:)
Spor si voie buna!
PS Apropo, in Decat o revista, numarul 2 a aparut un articol ("Romania lor") pe aceeasi tema - tinerele femei care schimba in bine lucrurile in Romania. Vi-l recomand cu caldura.
 |
| Preluat de pe : NY Times |
O prietena imi povestea saptamina trecuta de un articol foarte interesant pe care il citise, pe tema rolului urias pe care il vor juca femeile in constructia viitorului nostru... Glume, haz si totusi, in spatele acestei afirmatii sta o intreaga teorie.
Azi chiar mi l-a trimis si, dupa ce l-am citit, am ramas cu un gand de "Da, asa e! Femeile chiar vor schimba lumea" incat m-am gandit sa-l promovez si sa fie citit de cat mai multi oameni.
Mi-a placut pentru ca e bine scris, povestile sunt inspirationale si ilustreaza situatii reale, de viata iar opiniile autorilor sunt prezentate echilibrat si sunt argumentate cu cifre si fapte. Ceva rar de gasit in presa de la noi din pacate.
Va mai intrig cu un citat si va recomand sa-l cititi in intregime aici:
“Women hold up half the sky,” in the words of a Chinese saying, yet that’s mostly an aspiration: in a large slice of the world, girls are uneducated and women marginalized, and it’s not an accident that those same countries are disproportionately mired in poverty and riven by fundamentalism and chaos. (...) focusing on women and girls is the most effective way to fight global poverty and extremism."
Va las pe voi sa trageti concluziile si va anunt ca sunt intotdeauna deschis la o dezbatere buna pe tema asta:)
Spor si voie buna!
PS Apropo, in Decat o revista, numarul 2 a aparut un articol ("Romania lor") pe aceeasi tema - tinerele femei care schimba in bine lucrurile in Romania. Vi-l recomand cu caldura.
miercuri, 23 iunie 2010
Un proiect care entusiasmeaza instantaneu!
Salve!
Acum cateva zile am aflat de pe blogul Roxanei Rugina despre existenta unui proiect care aprinde entuziasmul instantaneu!
Se numeste Let`s Colour si a fost implementat cu succes in 4 tari deja: UK, Brazilia, India si Franta.
Din punctul meu de vedere cel putin cateva orase din Romania ar avea nevoie de o astfel de experienta transformatoare pentru a infumuseta spatiul urban dar si pentru a ne reda speranta ca se poate, ca depinde de noi, si ca putem aduce o contributie, indiferent de cine suntem si ce facem.
Ce presupune acest proiect? Va las sa descoperiti mai jos:
Inchei cu speranta ca intr-o zi Fundatia Comunitara Iasi, a carei lansare tocmai o pregatim, va putea face acelasi lucru pentru Iasi!
Numai bine!
Acum cateva zile am aflat de pe blogul Roxanei Rugina despre existenta unui proiect care aprinde entuziasmul instantaneu!
Se numeste Let`s Colour si a fost implementat cu succes in 4 tari deja: UK, Brazilia, India si Franta.
Din punctul meu de vedere cel putin cateva orase din Romania ar avea nevoie de o astfel de experienta transformatoare pentru a infumuseta spatiul urban dar si pentru a ne reda speranta ca se poate, ca depinde de noi, si ca putem aduce o contributie, indiferent de cine suntem si ce facem.
Ce presupune acest proiect? Va las sa descoperiti mai jos:
Inchei cu speranta ca intr-o zi Fundatia Comunitara Iasi, a carei lansare tocmai o pregatim, va putea face acelasi lucru pentru Iasi!
Numai bine!
luni, 21 iunie 2010
Solidari la rau, la bine, mai putin..
Participarea la un training pe organizare comunitară desfășurat la inițiativa Centrului de Resurse pentru Participare Publică mi-a deschis ochii asupra unor aspecte interesante care se referă la modul în care gândim și interacționăm în comunitate.
Un exercițiu simplu și foarte semnificativ ne-a ilustrat cum funcționează comunitățile umane când se confruntă cu o problemă. Ne-am împraștiat scaunele în toată sala iar unul dintre participanți s-a ridicat in picioare pentru a reprezenta „omul rău” (personificarea unui individ sau grup de indivizi care doreau să facă un rău oarecare comunității). Acesta din urmă a fost direcționat în colțul sălii care se afla cel mai departe de scaunul rămas liber, cu scopul de a-l ocupa cât mai rapid posibil, fiind însă forțat, pentru a fi încetinit, să folosească mersul de pinguin. Firește, noi ceilalți, am primit misiunea de a-l împiedica să ocupe scaunul liber prin schimbarea scaunelor între noi, astfel încât să ținem „omul rău” permanent în mișcare.
Am constat în cîteva minute relevanța acestui joc și vi-l relatez tocmai pentru că sunt de părere ca reflectă realități și un mod de gandire care predomină in România. Ce s-a întamplat? Deși aproape toti eram convinși că vom reuși să învingem repede și fără dificultăți, am constat, cu evidentă frustrare, că în primele 5 minute nu reușisem să ținem „omul rău” departe de scaunul liber mai mult de câteva secunde! Apoi, treptat, am început să ne organizăm și să gândim modalități prin care să ne îmbunătățim „performanța”. Cu toată rușinea și fără să exagerez, recunosc că am avut nevoie de câteva zeci de încercări și aproape un sfert de oră pentru a învinge. Și ca să va faceți o idee, printre participanți se numărau lectori universitari, informaticieni, consultanți în accesarea fondurilor europene sau coordonatori de voluntari – în general persoane cu experiență în lucrul cu oamenii și în domeniul ONG...
Concluzia pe care am desprins-o cu toții? Cei care vor să fure, să înșele sau să facă un rău, la modul general, se organizează (de aici, probabil, și sintagma de crimă organizată), lucrează împreună! În schimb, oamenii de bine, cei care vor să îndrepte lucrurile, sunt mult mai rezervați și lucrează împreună sau se coalizează mult mai lent!
Dincolo de DEX, înțelesul și exemplificări ale solidarității în Romînia țin mai degrabă de înfăptuirea de rele decât facerea binelui... Solidaritate, așadar, începând de la mecanicul de locomotivă și magazionerul cu care tratează pentru a vinde motorină pe sub mînă, pînă la traficanți, vameși și polițiști de frontieră când e vorba de contrabanda de țigări; de la administratori de bloc și firme de montat termopane sau termoizolație, pînă la cea între reprezentanți ai autorităților publice și cei ai unor companii private care “colaborează” pentru a realiza caietul de sarcini într-o licitație publică sau, mai grav, între hoardele de mineri și reprezentanții puterii politice, cum am văzut în trecutul recent al României... Ei bine, aceștia găsesc cu toții energia și calea de dialog pentru „a da mînă cu mînă”, a trece peste disensiuni și puncte de vedere diferite ( care se referă la „modul de acțiune”, eventual!) pentru a ajunge la o cale de mijloc, o situație de cîștig reciproc sau “win-win”, cum s-ar spune!
Privind lucrurile într-o nuanță mai pozitivă, pare că noi românii suntem totuși solidari – poate fi vorba de „solidaritate cu cuțitul la os”- și când e vorba de repararea unui rău. Exemple, în acest caz, ar fi mobilizarea oamenilor în perioada inundațiilor din România, a donațiilor făcute în cadrul teledonului pentru victimile tsnumami-ului din 2004, a cutremurului din Haiti (2010) sau a unui caz tragic de boală semnalat de presă.
Cazurile de „solidaritate în bine” – pentru a face un bine – par a fi însă mult mai rare în România. Spun par întrucât, așa cum sesiza și Cosmin Alexandru într-un articol din Revista 22, răul e mult mai vizibil în societatea românească și e posibil ca situațiile în care indivizi sau organizații au reușit să colaboreze și să construiască parteneriate solide, renunțând la orgolii și la egoism, să răzbată mult mai greu în spațiul public românesc.
Trecând peste posibilitatea rezonabilă ca situațiile de acest fel să nu treacă de filtrul mass-media, cred că putem afirma însă că, atât în ansamblu cât și la nivel de individ, societatea românească nu are vocația solidarității, a constructivismului, a colaborării.
Nu sunt persoana potrivită pentru a judeca dacă am avut-o vreodată și am pierdut-o sau lipsa solidarității (spre bine) reprezintă o trăsătura intrinsecă a românilor încă de pe vremea dacilor sau a boierilor uneltitori din vremea lui Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. În mod cert însă această lipsă reprezintă un simptom al neîncrederii existente între români și a absenței vizibile a mentalității și a simțului de apartenență la o comunitate.
Consecințele sunt fără îndoială nocive și, în fine, apare întrebarea ce este de făcut? Cum se reconstruiește încrederea? Cine este responsabil să facă acest lucru sau, mai românește (din păcate), de la cine să așteptăm asta? Biserică, justiție, politicieni.. sau societatea civilă?
Sunt de părere că societatea civilă are cele mai mari șanse să ofere exemple de „solidaritate în bine” și poate e cazul să o facă din ce în ce mai vizibil. E clar că mediul ONG ne oferă deja exemple semnificative de solidaritate pentru a repara sau a preveni un rău ( Pactul pentru București, spre exemplu, a fost semnat de aproximativ 40 de organizații neguvernamentale care se implică pentru salvarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu cultural iar campania Let`s Do It Romania a adus la un loc alte câteva zeci de organizații și mii de voluntari pentru a curăța România de gunoaie). Nu avem însă suficiente exemple de solidaritate pentru a crea și implementa proiecte care să clădească ceva în România, nu să repare.
În acest context aș vrea să remarc parteneriatul construit de Asociația pentru Relații Comunitare, Fundația pentru Parteneriat și Fundația PACT, parteneriat care își propune, într-un final, refacerea încrederii în ideea de comunitate și în puterea comunităților de a-și modela mediul de viață prin înființarea fundațiilor comunitare.
Această inițiativă lăudabilă reprezintă un pas și poate deveni un exemplu că „se poate” și în România. Nu este de ajuns însă, și cu siguranță nu sunt singurul care se întreabă cum putem face mai mult pentru a aduce împreună oamenii care vor binele și care să formeze masa critică necesară pentru a crește ritmul dezvoltării și modernizării României?
Un exercițiu simplu și foarte semnificativ ne-a ilustrat cum funcționează comunitățile umane când se confruntă cu o problemă. Ne-am împraștiat scaunele în toată sala iar unul dintre participanți s-a ridicat in picioare pentru a reprezenta „omul rău” (personificarea unui individ sau grup de indivizi care doreau să facă un rău oarecare comunității). Acesta din urmă a fost direcționat în colțul sălii care se afla cel mai departe de scaunul rămas liber, cu scopul de a-l ocupa cât mai rapid posibil, fiind însă forțat, pentru a fi încetinit, să folosească mersul de pinguin. Firește, noi ceilalți, am primit misiunea de a-l împiedica să ocupe scaunul liber prin schimbarea scaunelor între noi, astfel încât să ținem „omul rău” permanent în mișcare.
Am constat în cîteva minute relevanța acestui joc și vi-l relatez tocmai pentru că sunt de părere ca reflectă realități și un mod de gandire care predomină in România. Ce s-a întamplat? Deși aproape toti eram convinși că vom reuși să învingem repede și fără dificultăți, am constat, cu evidentă frustrare, că în primele 5 minute nu reușisem să ținem „omul rău” departe de scaunul liber mai mult de câteva secunde! Apoi, treptat, am început să ne organizăm și să gândim modalități prin care să ne îmbunătățim „performanța”. Cu toată rușinea și fără să exagerez, recunosc că am avut nevoie de câteva zeci de încercări și aproape un sfert de oră pentru a învinge. Și ca să va faceți o idee, printre participanți se numărau lectori universitari, informaticieni, consultanți în accesarea fondurilor europene sau coordonatori de voluntari – în general persoane cu experiență în lucrul cu oamenii și în domeniul ONG...
Concluzia pe care am desprins-o cu toții? Cei care vor să fure, să înșele sau să facă un rău, la modul general, se organizează (de aici, probabil, și sintagma de crimă organizată), lucrează împreună! În schimb, oamenii de bine, cei care vor să îndrepte lucrurile, sunt mult mai rezervați și lucrează împreună sau se coalizează mult mai lent!
Dincolo de DEX, înțelesul și exemplificări ale solidarității în Romînia țin mai degrabă de înfăptuirea de rele decât facerea binelui... Solidaritate, așadar, începând de la mecanicul de locomotivă și magazionerul cu care tratează pentru a vinde motorină pe sub mînă, pînă la traficanți, vameși și polițiști de frontieră când e vorba de contrabanda de țigări; de la administratori de bloc și firme de montat termopane sau termoizolație, pînă la cea între reprezentanți ai autorităților publice și cei ai unor companii private care “colaborează” pentru a realiza caietul de sarcini într-o licitație publică sau, mai grav, între hoardele de mineri și reprezentanții puterii politice, cum am văzut în trecutul recent al României... Ei bine, aceștia găsesc cu toții energia și calea de dialog pentru „a da mînă cu mînă”, a trece peste disensiuni și puncte de vedere diferite ( care se referă la „modul de acțiune”, eventual!) pentru a ajunge la o cale de mijloc, o situație de cîștig reciproc sau “win-win”, cum s-ar spune!
Privind lucrurile într-o nuanță mai pozitivă, pare că noi românii suntem totuși solidari – poate fi vorba de „solidaritate cu cuțitul la os”- și când e vorba de repararea unui rău. Exemple, în acest caz, ar fi mobilizarea oamenilor în perioada inundațiilor din România, a donațiilor făcute în cadrul teledonului pentru victimile tsnumami-ului din 2004, a cutremurului din Haiti (2010) sau a unui caz tragic de boală semnalat de presă.
Cazurile de „solidaritate în bine” – pentru a face un bine – par a fi însă mult mai rare în România. Spun par întrucât, așa cum sesiza și Cosmin Alexandru într-un articol din Revista 22, răul e mult mai vizibil în societatea românească și e posibil ca situațiile în care indivizi sau organizații au reușit să colaboreze și să construiască parteneriate solide, renunțând la orgolii și la egoism, să răzbată mult mai greu în spațiul public românesc.
Trecând peste posibilitatea rezonabilă ca situațiile de acest fel să nu treacă de filtrul mass-media, cred că putem afirma însă că, atât în ansamblu cât și la nivel de individ, societatea românească nu are vocația solidarității, a constructivismului, a colaborării.
Nu sunt persoana potrivită pentru a judeca dacă am avut-o vreodată și am pierdut-o sau lipsa solidarității (spre bine) reprezintă o trăsătura intrinsecă a românilor încă de pe vremea dacilor sau a boierilor uneltitori din vremea lui Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. În mod cert însă această lipsă reprezintă un simptom al neîncrederii existente între români și a absenței vizibile a mentalității și a simțului de apartenență la o comunitate.
Consecințele sunt fără îndoială nocive și, în fine, apare întrebarea ce este de făcut? Cum se reconstruiește încrederea? Cine este responsabil să facă acest lucru sau, mai românește (din păcate), de la cine să așteptăm asta? Biserică, justiție, politicieni.. sau societatea civilă?
Sunt de părere că societatea civilă are cele mai mari șanse să ofere exemple de „solidaritate în bine” și poate e cazul să o facă din ce în ce mai vizibil. E clar că mediul ONG ne oferă deja exemple semnificative de solidaritate pentru a repara sau a preveni un rău ( Pactul pentru București, spre exemplu, a fost semnat de aproximativ 40 de organizații neguvernamentale care se implică pentru salvarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu cultural iar campania Let`s Do It Romania a adus la un loc alte câteva zeci de organizații și mii de voluntari pentru a curăța România de gunoaie). Nu avem însă suficiente exemple de solidaritate pentru a crea și implementa proiecte care să clădească ceva în România, nu să repare.
În acest context aș vrea să remarc parteneriatul construit de Asociația pentru Relații Comunitare, Fundația pentru Parteneriat și Fundația PACT, parteneriat care își propune, într-un final, refacerea încrederii în ideea de comunitate și în puterea comunităților de a-și modela mediul de viață prin înființarea fundațiilor comunitare.
Această inițiativă lăudabilă reprezintă un pas și poate deveni un exemplu că „se poate” și în România. Nu este de ajuns însă, și cu siguranță nu sunt singurul care se întreabă cum putem face mai mult pentru a aduce împreună oamenii care vor binele și care să formeze masa critică necesară pentru a crește ritmul dezvoltării și modernizării României?
marți, 13 aprilie 2010
Update Fundatia Comunitara Iasi
Salve!
Acum cateva saptamini lansam o idee privind reabilitarea cladirilor din centrul istoric din Iasi prin infiintarea unei fundatii comunitare care sa aiba asta pe lista de prioritati.
Ne-am mobiliza in cateva zile si am creat un grup de initiativa pentru a trimite o scrisoare de intentie catre Asociatia pentru Relatii Comunitare care finanteaza infiintarea unor astfel de fundatii.
Ieri am primit o veste buna - scrisoarea noastra se afla printre cele 10 care au fost selectate pentru etapa urmatoare, urmand a avea o intalnire cu organizatorii pentru a stabili un plan de actiune pentru viitor.
Orice idee sau opinie pe aceasta tema este binevenita si o puteti exprima pe un grup de Facebook pe care l-am creat in acest sens. Va incurajez deasemenea sa va alaturati unei cauze, tot pe Facebook.
Multumesc tuturor celor care sustin aceasta idee si sper sa o vedem implementata cat mai curand!
Numai bine!
Acum cateva saptamini lansam o idee privind reabilitarea cladirilor din centrul istoric din Iasi prin infiintarea unei fundatii comunitare care sa aiba asta pe lista de prioritati.
Ne-am mobiliza in cateva zile si am creat un grup de initiativa pentru a trimite o scrisoare de intentie catre Asociatia pentru Relatii Comunitare care finanteaza infiintarea unor astfel de fundatii.
Ieri am primit o veste buna - scrisoarea noastra se afla printre cele 10 care au fost selectate pentru etapa urmatoare, urmand a avea o intalnire cu organizatorii pentru a stabili un plan de actiune pentru viitor.
Orice idee sau opinie pe aceasta tema este binevenita si o puteti exprima pe un grup de Facebook pe care l-am creat in acest sens. Va incurajez deasemenea sa va alaturati unei cauze, tot pe Facebook.
Multumesc tuturor celor care sustin aceasta idee si sper sa o vedem implementata cat mai curand!
Numai bine!
miercuri, 24 martie 2010
Renasterea oraselor din Romania!
O impresie larg împărtășită în România este că orașele noastre se confruntă cu numeroase provocări și neajunsuri, care țin atât de infrastructură (rețele de drumuri, canalizare, termoficare, electricitate șamd) cât și de poluare, trafic congestionat, lipsa spațiilor verzi sau a oportunităților de angajare.
Mii de tineri absolvenți ai unversităților din marile orașe aleg în fiecare an să se stabilească acolo unde și-au finalizat studiile, majoritatea fiind atrași de speranța unui trai mai bun. Se produce astfel o polarizare la nivelul marilor așezări urbane, multe orașe de mărime medie sau mică confruntându-se cu un adevărat exod al tinerilor spre șanse mai mari de angajare, cumpărături în mall și, poate, accesul la evenimente și activități culturale.
Autoritățile locale din multe orașe par a fi depășite de aceste dificultăți și constrânse să acționeze în baza unor bugete restrânse, care acoperă foarte puțin din necesarul de investiții în domeniile specificate mai sus. Dacă adăugăm și managementul defectuos al banului public, lipsa specialiștilor în instituțiile publice, birocrația și rata redusă de absorbție fondurilor europene nerambursabile, devine clar că o să fie nevoie să mai așteptăm ani buni pînă să ajungem să trăim în România la care visează generații întregi de oameni.
Astăzi aduc în discuție cel puțin o alternativă la așteptare!
În străinătate există de ani buni practica înființării fundațiilor comunitare – un mijloc eficace de implicare a cetățenilor și a instituțiilor societății civile în dezvoltarea comunităților locale. Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) a adus acest model în România, în orașe precum Cluj și Odorheiul Secuiesc și propune extinderea lui în cât mai multe orașe din țară.
Conform definiției propuse de către ARC ”fundațiile comunitare sunt organizații care atrag fonduri din donații de la persoanele fizice și companiile dintr-o anumită arie geografică și care distribuie fondurile atrase către cauze caritabile din aceeași arie geografică, pentru dezvoltarea acesteia”.
Cum funcționează?
Același model de funcționare îl folosesc și unele dintre marile universități americane pentru a-și susține operațiunile. Conform unui raport al Asociației Universităților din SUA, făcut public pe 3 martie 2010, Universitatea Harvard dispunea în iunie 2009 de un fond permanent (endowment fund) în valoare de 26 miliarde de dolari! Astfel, cu dobânzile obținute Harvard și-a finanțat 44,1% din total cheltuielilor.
În februarie 2010 ARC și-a oferit suportul pentru înființarea unor astfel de fundații comunitare în România. La expirarea termenului limită pentru trimiterea s-au primit 32 de scrisori de intenție din partea unor grupuri de inițiativă, care au apoi șansa să primească și un sprijin financiar inițial în valoare de 10 000 de dolari.
Sunt curios sa vad opiniile voastre cu privire la șansele și rolul pe care l-ar putea avea fundațiilor comunitare în a transforma orașele din România!
miercuri, 17 februarie 2010
Un romîn a creat Loteria Globală !
(...) Ideea i-a venit atunci când a participat la un seminar pe teme de dezvoltare durabilă și a realizat direcția în care evoluează planeta noastră. Alexandru declară că „Vremea corporațiilor create doar pentru a obține profituri uriașe trebuie să ia sfârșit”. El dorește implementarea unui altfel de model de business : „o afacere care este condusă într-un mod sustenabil, implicând toți stakeholderii cu obiectivul de a da înapoi societății”.
Care este ideea ?
Articolul complet poate fi citit pe Ziarul Deschis, aici.
luni, 8 februarie 2010
Solutie pentru problema cainilor strazii. (III)
Salve!
Sper ca propunerea mea sa fie interesant de parcurs si demna de luat in seama de catre cei care dispun de competente in domeniul asta.
Pentru a fi mai usor de urmarit am realizat o prezentare powerpoint pe care am pus-o pe slideshare si pe care o puteti gasi mai jos.
Articolul integral poate fi citit pe Ziarul Deschis
Sper ca propunerea mea sa fie interesant de parcurs si demna de luat in seama de catre cei care dispun de competente in domeniul asta.
Pentru a fi mai usor de urmarit am realizat o prezentare powerpoint pe care am pus-o pe slideshare si pe care o puteti gasi mai jos.
Solutie pentru problema cainilor strazii
View more presentations from iulianboia.
Articolul integral poate fi citit pe Ziarul Deschis
joi, 7 ianuarie 2010
Cainii strazii. Chiar sa fie o problema vesnica? (I)
Salve!
Incep anul cu un material pe care il gandesc de prin vara si pe care am reusit sa-l finalizez in vacanta de iarna, urmand sa il prezint pe blog in 3 "episoade".
Cainii fara stapin reprezinta, din pacate, o emblema trista a Romaniei si o prezenta greu de ignorat pe strazile marilor orase. Alaturi de orfelinate, infrastructura proasta si coruptie/birocratie, ma tem ca aceasta problema este totodata una din axele principale ale unui brand de tara construit in mod natural si nefericit de realitatile rominesti.
Subiectul este atat foarte prezent in viata noastra de zi cu zi cat si reflectat generos in presa. In acelasi timp este o problema delicata, cu destula incarcatura emotionala incat sa genereze valuri de manifestari irationale (de ambele parti) si sa fie ocolita de o abordare pragmatica si consistenta din partea autoritatilor. Societatea civila a lansat o serie de initiative apartinand unor ONG-uri din domeniul protectiei animalelor, insa ma tem ca nu se intrevede o solutionare definitiva a problemei intrucat aceste actiuni vizeaza mai degraba o atenuare a unor efecte, nu eliminarea cauzelor.
Daca facem un mic efort de memorie sunt convins ca fiecare dintre noi ar putea sa-si aminteasca macar un caz al unui cunoscut/ruda/prieten care a fost muscat pe strada de un „comunitar”. Tot intamplarea unui amic care a „interactionat” fara voia lui cu un caine fara stapin si aventurile prin Bucuresti care au decurs de aici, mi-au adus in atentie subiectul si m-au condus catre a veni cu o propunere de solutie.
Fara a fi un specialist in marketing, avansez ideea ca ar fi logic SA FII inainte investesti masiv ca SA TRANSMITI ceea ce esti. Din perspectiva asta mi se pare ca orice strategie de branding de tara este sortita esecului din start, atita timp cat nu rezolvam o serie de probleme interne care pot spulbera in cateva minute orice imagine idilica a Romaniei care poate fi construita de slogane, afise si spoturi publicitare. E usor deci sa ajungem la infrastructura, birocratie/coruptie si... cainii vagabonzi – dat fiind ca aceste aspecte sunt primele care ies in evidenta si primele cu care s-ar confrunta un vizitator al tarii noastre...
(imagine preluata de aici )
Cat de grava si serioasa este problema? Ca sa ne facem o idee despre care e amploarea si impactul problemei va ofer astazi un singur exemplu cules din presa: 9000 de oameni muscati de caini in primele 10 luni ale lui 2009 doar in Bucuresti ( confrom unui articol aparut in Evenimentul Zilei pe 14 octombrie 2009 pe care il gasiti aici)!
In postarea urmatoare o sa prezint date amanuntite despre care sunt costurile si pierderile pe care le provoaca, cat de multi oameni sunt afectati,legislatia in vigoare si cateva initiative existente.
Inchei cu o intrebare: De ce credeti ca nu reusim sa rezolvam problema asta?
Spor si voie buna!
duminică, 25 octombrie 2009
The Fun Theory
Salve!
Mi-a ajuns in atentie acum catva timp (merci Lupo!) o initiativa mai sugubeata lansata de cei de la Volkswagen pe site-ul www.thefuntheory.com.
Amicii incearca sa demonstreze ca anumite comportamente umane de zi cu zi – in special legat de stilul de viata si civilizatie – pot fi modificate, intr-un sens pozitiv, daca „actul educational” are o componenta de „fun”.
La nivel teoretic cu totii am putea spune ca „stiam asta, e firesc..” – fain este ca ei au transpus asta in practica si au cuantificat o serie de rezultate concrete! O idee chiar buna daca ma intrebati pe mine :)
Mai jos am inserat 2 filmulete de pe site-ul lor care arata cum pot fi convinsi / atrasi oamenii sa arunce gunoaiele in cosuri stradale nu pe jos....
... sau cum pot fi convinsi sa foloseasca scarile clasice nu cele rulante sau lifturi.
Exista si un concurs menit sa stimuleze aparitia unor noi idei de felul celor de mai sus informatii gasiti aici
Succes la aplicare, poate apare si un romin creativ cu un concept smecher!
Spor si voie buna!
luni, 21 septembrie 2009
Civika. Despre initiative si spiritul civic in Rominia.
Salve!
Revin azi cu prezentarea unei initiative de care am aflat acum vreo 2 luni si despre care mi-am tot propus sa scriu pe blog: Civika !
Imi reprosa, pe ton de gluma, un prieten ca scriu pe blogul asta despre lucruri, idei si initiative pe care deja le stia... M-a pus ceva pe ganduri sa aud asta si mi-am promis sa fac o selectie ceva mai riguroasa a ideilor pe care aleg sa le prezint, fie ele proprii sau apartinand altor oameni/organizatii care fac ceva de admirat. M-am hotarat insa ca fie nu mai mult de 2-3 la numar cei care afla prima data de subiectele pe care le abordez, merita sa continui si sa prezint idei, concepte sau realizari pe care le consider demne de a fi cunoscute, sprijinite sau replicate!
In cateva cuvinte Civika este un spatiu virtual adresat tuturor celor care locuiesc in Rominia si vor sa propuna o initiativa civica care sa schimbe ceva in bine, fie ca vorbim de comunitatea in care traim, educatie, ecologie, sanatate sau chiar cultura.
Ca sa merg mai departe, as indrazni sa spun ca e un loc care faciliteaza intalnirea oamenilor care nu se complac intr-o ipostaza de vesnica nemultumire, frustrare, dezamagire sau ignoranta, ci incearca sa faca ceva concret si practic pentru a aduce o schimbare.
Sunt foarte entuziasmat de concept si cred ca are cu adevarat sanse sa contureze o comunitate de oameni care sa comunice, sa colaboreze si sa genereze idei si intiative ce pot fi implementate fara a fi nevoie de o organizare formala intr-un ONG sau bugete de zeci de mii de euro.
Portalul a fost lansat relativ curand (la inceputul lui 2009) si numara in prezent aproximativ 300 de membri, 7 domenii de actiune si vreo 23 de initiative lansate! Prezint succint si cateva dintre ideile lansate pe care, personal, le-am gasit interesante:
1. Crearea unei platforme de freecycling prin care sa poti oferi gratuit obiecte de care nu mai ai nevoie si care pot fi inca folosite.
2. Ciclopromenada nocturna - plimbari nocturne cu bicicleta prin Bucuresti pentru a populariza utilizarea bicicletei ca mijloc de transport curat si pentru a crea presiune pe autoritatile publice pentru a facilita accesul cu bicicleta in conditii de siguranta.
3. Coltul meu verde - o initiativa foarte simpatica de a crea mici spatii verzi prin plantarea de iarba/gazon in zone cu pamint dezgolit (parcuri, gradini din fata blocului, lateralele verzi ale trotuarelor etc).
Citizenship-ul e inca in pantaloni scurti in Rominia, cum ar zice acelasi prieten mentionat mai sus, si cred ca Civika poate reprezenta un start pentru a promova mai organizat conceptul asta! Fireste sunt multe lucruri de imbunatatit la platforma on-line pentru a facilita comunicarea si organizarea grupurilor de lucru, insa lansarea si faptul ca se afla in stare de functionare e ce conteaza acum!
Cu un management corect, pasiune (de care stiu Slava Domnului ca exista din plin) si tenacitate, imi vine sa cred ca Civika poate face mai mult pentru Rominia in urmatorii 20 de ani decat toate guvernele si politicienii pe care i-am avut pina acum la un loc! De ce ? Pentru ca este fundamentata pe cateva principii simple si eficace: bun simt, beneficii comune/generale, implicare si initiativa personala - lucruri care, daca ar fi insusite si insumate de un numar semnificativ de oameni ar putea genera schimbarile pe care ni le promit politicienii si pe care ne-am obisnuit sa le asteptam, cu scepticism, injuraturi si muuulta neputinta.
Va invit asadar sa aruncati o privire pe site, sa treceti un pic si prin proiecte si poate chiar sa va alaturati unuia sau sa propuneti ceva!
Inchei postarea asta destul de lunga cu un citat al antropologului american Margaret Meads care se potriveste perfect cu "ideologia" Civika :
Spor si voie buna!
Revin azi cu prezentarea unei initiative de care am aflat acum vreo 2 luni si despre care mi-am tot propus sa scriu pe blog: Civika !
Imi reprosa, pe ton de gluma, un prieten ca scriu pe blogul asta despre lucruri, idei si initiative pe care deja le stia... M-a pus ceva pe ganduri sa aud asta si mi-am promis sa fac o selectie ceva mai riguroasa a ideilor pe care aleg sa le prezint, fie ele proprii sau apartinand altor oameni/organizatii care fac ceva de admirat. M-am hotarat insa ca fie nu mai mult de 2-3 la numar cei care afla prima data de subiectele pe care le abordez, merita sa continui si sa prezint idei, concepte sau realizari pe care le consider demne de a fi cunoscute, sprijinite sau replicate!
In cateva cuvinte Civika este un spatiu virtual adresat tuturor celor care locuiesc in Rominia si vor sa propuna o initiativa civica care sa schimbe ceva in bine, fie ca vorbim de comunitatea in care traim, educatie, ecologie, sanatate sau chiar cultura.
Ca sa merg mai departe, as indrazni sa spun ca e un loc care faciliteaza intalnirea oamenilor care nu se complac intr-o ipostaza de vesnica nemultumire, frustrare, dezamagire sau ignoranta, ci incearca sa faca ceva concret si practic pentru a aduce o schimbare.
Sunt foarte entuziasmat de concept si cred ca are cu adevarat sanse sa contureze o comunitate de oameni care sa comunice, sa colaboreze si sa genereze idei si intiative ce pot fi implementate fara a fi nevoie de o organizare formala intr-un ONG sau bugete de zeci de mii de euro.
Portalul a fost lansat relativ curand (la inceputul lui 2009) si numara in prezent aproximativ 300 de membri, 7 domenii de actiune si vreo 23 de initiative lansate! Prezint succint si cateva dintre ideile lansate pe care, personal, le-am gasit interesante:
1. Crearea unei platforme de freecycling prin care sa poti oferi gratuit obiecte de care nu mai ai nevoie si care pot fi inca folosite.
2. Ciclopromenada nocturna - plimbari nocturne cu bicicleta prin Bucuresti pentru a populariza utilizarea bicicletei ca mijloc de transport curat si pentru a crea presiune pe autoritatile publice pentru a facilita accesul cu bicicleta in conditii de siguranta.
3. Coltul meu verde - o initiativa foarte simpatica de a crea mici spatii verzi prin plantarea de iarba/gazon in zone cu pamint dezgolit (parcuri, gradini din fata blocului, lateralele verzi ale trotuarelor etc).
Citizenship-ul e inca in pantaloni scurti in Rominia, cum ar zice acelasi prieten mentionat mai sus, si cred ca Civika poate reprezenta un start pentru a promova mai organizat conceptul asta! Fireste sunt multe lucruri de imbunatatit la platforma on-line pentru a facilita comunicarea si organizarea grupurilor de lucru, insa lansarea si faptul ca se afla in stare de functionare e ce conteaza acum!
Cu un management corect, pasiune (de care stiu Slava Domnului ca exista din plin) si tenacitate, imi vine sa cred ca Civika poate face mai mult pentru Rominia in urmatorii 20 de ani decat toate guvernele si politicienii pe care i-am avut pina acum la un loc! De ce ? Pentru ca este fundamentata pe cateva principii simple si eficace: bun simt, beneficii comune/generale, implicare si initiativa personala - lucruri care, daca ar fi insusite si insumate de un numar semnificativ de oameni ar putea genera schimbarile pe care ni le promit politicienii si pe care ne-am obisnuit sa le asteptam, cu scepticism, injuraturi si muuulta neputinta.
Va invit asadar sa aruncati o privire pe site, sa treceti un pic si prin proiecte si poate chiar sa va alaturati unuia sau sa propuneti ceva!
Inchei postarea asta destul de lunga cu un citat al antropologului american Margaret Meads care se potriveste perfect cu "ideologia" Civika :
Never doubt that a small group of thoughtful, committed citizens can change the world. Indeed, it is the only thing that ever has.
Spor si voie buna!
miercuri, 2 septembrie 2009
Telecabina de la Babele ! Simpla eficientizare.
Salve!
Va scriu astazi despre telecabina care face traseul Busteni- Cabana Babele (exact, Babele si Sfinxul).
Weekend-ul trecut am facut o tura de 2 zile cu cativa amici, prin masivul Bucegi - traseul Busteni - Poiana Izvoarelor - Cabana Malaiesti - Vf. Omu - Vf. Caraiman - Cabana Babele.
Nu o sa ma intind sa va povestesc cat de misto a fost - va recomand sa incercati traseul pe pielea voastra! Este sanatos, peisajul e incredibil, traseul iti da multa pofta de viata..si de mincare plus ca e chiar ieftin din punct de vedere al costurilor (sub 140 ron, toate costurile incluse)!
Dezamagirea care a provocat si postarea asta este sfarsitul excursiei, cand a trebuit sa luam telecabina de la Babele sa ajungem inapoi in Busteni..
De mult nu mi-am mai facut asa nervi - mai exact de cand am stat la coada pentru pasaport ! Platesti 27 de lei (pe munte inca nu au ajuns reducerile pentru elevi/studenti) si trebuie sa stai o ora si ceva la coada, in picioare, mort de oboseala dupa haladuiala prin munti..Cumplit mestesug de prostie, cum spunea Creanga al nostru!
Solutia pentru situatia asta a venit de la un amic si e uluitor de simpla ! Asadar, facem o recomandare de grup, in numele tuturor turistilor care au sa mai ajunga pe Babele: instalarea unui sistem cu numere de asteptare.
Sunt convins ca am vazut cu totii asa ceva - cand cumperi biletul primesti si un numar de ordine, la intrarea in telecabina exista un panou electronic de afisaj care iti spune la ce ora trebuie sa vii cu numarul tau. Treaba e simplu de facut (se poate calcula la precizie intrucat stim capacitatea maxima a telecabinei si cat timp dureaza un drum) ma indoiesc ca ar costa foarte mult, insa stiu sigur ca ar facem mii de turisti mai fericiti si impacati cu suma de bani platita (timpul asta de asteptare poate fi petrecut foarte bine vizitand imprejurimile sau la o ciorba de vacuta la Cabana Babelor!).
Pina atunci stiu in mod sigur ca nu mai pun piciorul pe acolo - daca treceti pe acolo v-as fi recunoscator sa-mi dati un update!
Numai bine!
PS Multumesc Irenei si lui Popic pentru fotografii ! Deasemenea, ideea de solutionare de mai sus a fost formulata de Popic!
PS2 As fi vrut ca postarea asta sa ajunga pe mail si la amicii de la Teleferic Prahova SA, insa au binevoit sa aiba o pagina de feedback care nu functioneaza - va puteti convinge aici . Daca aveti alte sugestii dati-mi de stire!
Va scriu astazi despre telecabina care face traseul Busteni- Cabana Babele (exact, Babele si Sfinxul).
Weekend-ul trecut am facut o tura de 2 zile cu cativa amici, prin masivul Bucegi - traseul Busteni - Poiana Izvoarelor - Cabana Malaiesti - Vf. Omu - Vf. Caraiman - Cabana Babele.
Nu o sa ma intind sa va povestesc cat de misto a fost - va recomand sa incercati traseul pe pielea voastra! Este sanatos, peisajul e incredibil, traseul iti da multa pofta de viata..si de mincare plus ca e chiar ieftin din punct de vedere al costurilor (sub 140 ron, toate costurile incluse)!
Dezamagirea care a provocat si postarea asta este sfarsitul excursiei, cand a trebuit sa luam telecabina de la Babele sa ajungem inapoi in Busteni..
De mult nu mi-am mai facut asa nervi - mai exact de cand am stat la coada pentru pasaport ! Platesti 27 de lei (pe munte inca nu au ajuns reducerile pentru elevi/studenti) si trebuie sa stai o ora si ceva la coada, in picioare, mort de oboseala dupa haladuiala prin munti..Cumplit mestesug de prostie, cum spunea Creanga al nostru!
Solutia pentru situatia asta a venit de la un amic si e uluitor de simpla ! Asadar, facem o recomandare de grup, in numele tuturor turistilor care au sa mai ajunga pe Babele: instalarea unui sistem cu numere de asteptare.
Sunt convins ca am vazut cu totii asa ceva - cand cumperi biletul primesti si un numar de ordine, la intrarea in telecabina exista un panou electronic de afisaj care iti spune la ce ora trebuie sa vii cu numarul tau. Treaba e simplu de facut (se poate calcula la precizie intrucat stim capacitatea maxima a telecabinei si cat timp dureaza un drum) ma indoiesc ca ar costa foarte mult, insa stiu sigur ca ar facem mii de turisti mai fericiti si impacati cu suma de bani platita (timpul asta de asteptare poate fi petrecut foarte bine vizitand imprejurimile sau la o ciorba de vacuta la Cabana Babelor!).
Pina atunci stiu in mod sigur ca nu mai pun piciorul pe acolo - daca treceti pe acolo v-as fi recunoscator sa-mi dati un update!
Numai bine!
PS Multumesc Irenei si lui Popic pentru fotografii ! Deasemenea, ideea de solutionare de mai sus a fost formulata de Popic!
PS2 As fi vrut ca postarea asta sa ajunga pe mail si la amicii de la Teleferic Prahova SA, insa au binevoit sa aiba o pagina de feedback care nu functioneaza - va puteti convinge aici . Daca aveti alte sugestii dati-mi de stire!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
