O impresie larg împărtășită în România este că orașele noastre se confruntă cu numeroase provocări și neajunsuri, care țin atât de infrastructură (rețele de drumuri, canalizare, termoficare, electricitate șamd) cât și de poluare, trafic congestionat, lipsa spațiilor verzi sau a oportunităților de angajare.
Mii de tineri absolvenți ai unversităților din marile orașe aleg în fiecare an să se stabilească acolo unde și-au finalizat studiile, majoritatea fiind atrași de speranța unui trai mai bun. Se produce astfel o polarizare la nivelul marilor așezări urbane, multe orașe de mărime medie sau mică confruntându-se cu un adevărat exod al tinerilor spre șanse mai mari de angajare, cumpărături în mall și, poate, accesul la evenimente și activități culturale.
Autoritățile locale din multe orașe par a fi depășite de aceste dificultăți și constrânse să acționeze în baza unor bugete restrânse, care acoperă foarte puțin din necesarul de investiții în domeniile specificate mai sus. Dacă adăugăm și managementul defectuos al banului public, lipsa specialiștilor în instituțiile publice, birocrația și rata redusă de absorbție fondurilor europene nerambursabile, devine clar că o să fie nevoie să mai așteptăm ani buni pînă să ajungem să trăim în România la care visează generații întregi de oameni.
Astăzi aduc în discuție cel puțin o alternativă la așteptare!
În străinătate există de ani buni practica înființării fundațiilor comunitare – un mijloc eficace de implicare a cetățenilor și a instituțiilor societății civile în dezvoltarea comunităților locale. Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) a adus acest model în România, în orașe precum Cluj și Odorheiul Secuiesc și propune extinderea lui în cât mai multe orașe din țară.
Conform definiției propuse de către ARC ”fundațiile comunitare sunt organizații care atrag fonduri din donații de la persoanele fizice și companiile dintr-o anumită arie geografică și care distribuie fondurile atrase către cauze caritabile din aceeași arie geografică, pentru dezvoltarea acesteia”.
Cum funcționează?
Același model de funcționare îl folosesc și unele dintre marile universități americane pentru a-și susține operațiunile. Conform unui raport al Asociației Universităților din SUA, făcut public pe 3 martie 2010, Universitatea Harvard dispunea în iunie 2009 de un fond permanent (endowment fund) în valoare de 26 miliarde de dolari! Astfel, cu dobânzile obținute Harvard și-a finanțat 44,1% din total cheltuielilor.
În februarie 2010 ARC și-a oferit suportul pentru înființarea unor astfel de fundații comunitare în România. La expirarea termenului limită pentru trimiterea s-au primit 32 de scrisori de intenție din partea unor grupuri de inițiativă, care au apoi șansa să primească și un sprijin financiar inițial în valoare de 10 000 de dolari.
Sunt curios sa vad opiniile voastre cu privire la șansele și rolul pe care l-ar putea avea fundațiilor comunitare în a transforma orașele din România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Astept cu interes opiniile tale si sper sa gasim impreuna idei cat mai interesante si cat mai utile, precum si cai de a trece la actiune!
Spatiul de mai jos iti apartine in totalitate, foloseste-l cu placere!